Pe 27 februarile 2022 un tragic eveniment s-a produs la intrarea în localitatea Buzescu. Un tânăr de 18 ani a murit izbit de o duba, însă detaliile sunt neclare și la un an de la producerea accidentului.
Dosarul nu a fost trimis în judecata nici astăzi, iar datele din acesta sunt cel puțin contradictorii, daca nu sfidează chiar logica și legile fizicii.
Pe scurt, Tunaru Marius Laurențiu, un tânăr de 18 ani, aflat la început de drum în viață merge la un chef la prieteni, în Peretu.
Este sâmbăta seara și tinerii obișnuiesc să petreacă la respectiva locuință. De obicei, Marius pleacă spre dimineață de acolo, însă de această dată a hotărât să plece mai devreme, puțin după miezul nopții. La ora 2:00 este ultima oară văzut în viață, pe camerele de supraveghere ale unei benzinarii din localitate.
Tot atunci suna și o prietena, cu care ar dori să se întâlnească. Inexplicabil, în jurul orelor 7, 5 ore mai tărziu, este declarat mort, la intrarea în Buzecu, cât mai avea câteva minute până să ajungă acasă. Și de aici pornesc mai multe semne de întrebare.
Marius ar fi fost victima unui accident rutier fiind izbit din plin de o dubă de marfă. Cadavrul a fost găsit pe acostamentul în sensul de mers spre Roșiori, duba fiind avariata în partea stangă. Băiatul avea mâna dreaptă, piciorul drept și capul rupte pe partea dreaptă.
Șoferul dubei declară că venea dinspre sensul giratoriu spre Roșiori, și că l-ar fi acroșat pe tânăr pe mijlocul șoselei, însă în mod logic, ar fi trebuit fie să îl arunce din direcția în care l-a acroșat, nu în partea opusă.
Tânărul venea de la Peretu la Buzescu, și ar fi trebuit pe cale de consecință să fie lovit în partea stângă a corpului în condițiile date, ori el a fost izbit în partea dreapta a corpului.
Mai mult, atât șoferul dubei, cât și pasagerul, dar și polițistul care a cercetat cauza se contrazic în declarații. Șoferul dubei spune că a plecat de la Roșiori de Vede la București să încarce duba cu marfa la 00:30, pasagerul dreapta că de fapt la 1:00, însă ambii spun că din București au plecat în jurul orelor 2:00, ori numai drumul Roșiori București face 2 ore, fară să mai punem la socoteala operațiunea de încărcat a dubei cu marfa. Nu ar fi existat timp fizic de așa ceva.
Accidentul a fost anunțat la 112 în jurul orei 6 și câteva minute, apelul de pe dispecerat către echipele de intervenție fiind la 6:08, însă în actele oficiale, polițistul scrie negru pe alb că accidentul a avut loc la 6:10 minute, adică după apelul la 112. Șoferul spune ba că a avut loc la 5:50, ba că a avut loc la 6 (în declarația de martor spune una, în cea de suspect spune alta)
Tot șoferul declara că abia ieșise din sensul giratoriu, dar spune că avea circa 90 km la oră, ori în cei mai puțin de 200 de metri o dubă, chiar și goală, nu ar avea cum să atingă aceasta viteză. Iar viteza a existat, judecând după avariile mașinii și rănile suferite de tânăr. Polițiștii și personalul medical ajunși la fata locului în doar câteva minute după apel găsesc cadavrul înfofolit cu o pătură, însă acest aspect nu apare consemnat nicăieri. De altfel, de la dosarul înaintat avocaților lipsește și necropsia cadavrului. Mai mult, procuroarea care îl cercetează a refuzat ridicarea de imagini video de pe traseul tânărului, care ar fi putut edifica din mister, considerând că nu sunt utile cauzei.
Tânărul este văzut ultima data la ora 2:00 pe camerele de supraveghere ale benzinăriei din Peretu, însă din acel loc și până la locul unde a fost găsit mort o persoană, chiar și beată, nu face mai mult de 2 ore, două ore și jumătate MAXIM de mers pe jos. Practic, la ora 4 , cel tărziu 4 și jumătate dimineața ar fi trebuit să fie acasă, însă este declarat mort abia la 7 dimineața, în locul de unde mai avea câteva minute până să ajungă acasă.
Ne punem așadar întrebarea de ce trenează acest dosar, de ce sunt acceptate datele contradictorii de către anchetatori, și, mai ales, de ce nu se face lumină în acest caz, imaginile de pe camerele de pe traseu fiind șterse deja de un an de zile.
Pe surse, înțelegem că șoferul dubei s-ar fi lăudat că nu vă face pușcărie, însă putem să ne gândim și la o lene a celor care anchetează, mai ales judecând după modalitatea în care au fost făcute planșele fotografice și ancheta la fata locului.
Polițistul Pistolea, care s-a ocupat de caz, ar fi declarat verbal că a găsit telefonul în buzunarul victimei, însă la dosar apare că fiind găsit aruncat pe sosea. Este același polițist care declara că accidentul a avut loc, de fapt, după apelul la 112.
Familia acuză un soi de mușamalizare, și crede că băiatul nu a murit așa cum se descrie la dosar, fiind mai degrabă lovit în sensul de mers spre Buzescu, acoperit cu o pătură, apoi duba ar fi întors către cealaltă direcție. Întrucât, desi se contrazic intre ei în declarații, martorul cu suspectul, declarațiile lor frizează și imposibilul, din punct de vedere al legilor fizicii.
Sperăm că măcar legile „pământești” să fie respectate.
